Diseminarea bunelor practici în pregătirea elevilor pentru susținerea examenului de BACALAUREAT la Matematică

Prioritatea dominantă  la finele învățământului liceal, prin examenul de BAC, este  evaluarea elevul dacă și-a format competențele specifice și a atins standardele de competnță la matematică.

Competențe dobândite după parcurgerea conținuturilor și rezolvarea aplicațiilor de care trebuie să dea dovadă fiecare elev absolvent:

• capacitatea de transfer şi aplicare privind operaţionalizarea elaborării strategiei unei situaţii de predare-învăţare-evaluare, ca parte a unităţii de învăţare.
• abilitatea de identificare a argumentelor care susţin analiza şi alegerea strategiilor, metodelor şi mijloacelor de instruire matematică pentru diversele tipuri de lecţii/activităţi.
• dobândirea capacităţii de adecvare şi particularizare a proiectării strategice pentru instruirea educabililor în vederea valorizării potenţialului fiecăruia.
• exersarea capacităţii de a utiliza metode şi procedee de evaluare, de a elabora instrumente de evaluare a cunoştinţelor de matematică pe criterii de eficienţă.
• analiza rezolvării unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității, clarității și al semnificației rezultatelor.

Obiectivul suprem în obținerea rezultatelor concludente în cadrul orelor de matematică este:

“Un profesor plictisit, indiferent nu poate fi o sursă de inspirație și de motivație pentru elevii lui. Dacă vrei să motivezi pe cineva, trebuie să fii motivat tu însuți.”

În continuare vă sugerez câteva obiective identificate de mine care după părerea mea ar trebui să fie realizate de către cadrul didactic cu scopul de a obține rezultate:

1. să devină un real partener în educația elevului,
2. să proiecteze unitățile de învățare astfel încât să nu constituie o supraâncărcare/surmenaj pentru elevi;
3. să identifice în cadrul orelor de matematică comportamentele elevilor ce indică suspiciuni a unei probleme de motivație;
4. să identifice factorii care influențează climatul academic și activitatea practică a elevilor în cadrul orelor de matematică;
5. să utilizeze conceptele matematice, a metodelor, algoritmilor, proprietăților, teoremelor studiate în contexte variate de aplicare pentru a motiva elevul să rezolve sarcini de lucru diverse;
6. să proiecteze și să ofere în cadrul orelor de matematică mostre de teste similare testului de BAC;
7. să realizeze un plan de acțiuni în cazul  în care s-a depistat lipsa motivației la elevii ce studiază disciplina matematică;
8. să justifice un demers sau rezultat matematic obținut sau indicat, recurgând la argumentări.

De-a lungul carierei profesionale ne problematizăm care ar fi cauza lipsei de motivație la elevi în cadrul orelor de matematică. De aceea întrebarea  “Care este un comportament tipic al elevului ce ne indică o problemă existentă de motivație?” mi s-a părut relevantă. Vă propun atenției dumnevoastră o cascadă de aspecte, care vin să reitereze întrebarea anunțată anterior.

Comportamente specifice ilustrate de elevi ce întâmpină probleme de motivație:

1. elevul amână cât mai mult momentul începerii lucrului;
2. are dificultăți în a se decide,
3. fixează scopuri greu de atins;
4. alege calea cea mai simplă și mai rapidă pentru a îndeplini o activitate;
5. crede că șansele sale de succes sunt reduse;
6. refuză să încerce să execute o nouă activitate;
7. își face munca rapid și fără a fi atent;
8. abandonează repede o activitate și nu încearcă să o facă și a doua oară;
9. explică eșecurile sale prin propria încapacitate de a face lucrurile cerute.
10. pretinde că a încercat să lucreze, dar nu a ieșit nimic.

Comportamente specifice ilustrate de elevi  cu randament școlar deficient și lipsiți de motivație

1. se estimează, rămâne în urmă la învățătură;
2. nu reușește să obțină un randament școlar la nivelul cerințelor programelor și al manualelor școlare;
3. sunt puțin responsabili de eșecuri (lipsa de aptitudini);
4. sunt puțin responsabili de succesele lor (lipsa șansei).

În același timp menționăm și comportamentul profesorului.

Comportamentul profesorului:

1. se mulțumesc cu răspunsuri incomplete la lecție;
2. comunică puțin;
3. sunt tentați să critice frecvent și manifestă dispreț față de ei atunci când eșuează.

Efectuând  un sondaj cu elevii din cadrul L.T. “G. Coșbuc”am determinat o schemă cauză – efect cu privire la ciclicitatea motivațională:

dintre elevi consideră că nu sunt încurajați să lucreze;
dintre elevi consideră că nu sunt motivați;
dintre elevi consideră că nelucrând, rămân în urmă la învățătură;
dintre elevi consideră că profesorul confirmă că nu se poate de obținut rezultate bune cu acești elevi.

În urma unor astfel de comportamente, elevii percepuți cu un randament școlar deficient și lipsiți de motivație nu fac nici un efort pentru a învăța, deoarece ei știu că profesorii îi solicită foarte rar și că lor li se adresează doar pentru a le face observații.

Consider că un demers didactic reușit la oră se datorează proiectării de lungă durată: astfel proiectarea de lungă durată devine un factor premergător în evitarea insuccesului motivațional al elevilor la orele de matematică. În acest context putem menționa:

Proiectarea lecției amplifică un climat formativ în dezvoltarea competențelor la elevi. Dacă constatăm rămâneri în urmă ale elevilor, atunci ar trebui de acordat mai mult timp acelei etape a lecției ce vizează reactualizarea cunoștințelor anterioare(se specifică din timp conținuturile ce trebuie repetate; se poate de folosit o organizare grafică la ceea ce trebuie de repetat).

Procesul de predare – învățare – evaluare asigură un demers didactic care implică activitatea de predare:

• implicarea elevilor în mod activ;
• captarea interesului;
• stârrnirea curiozității elevilor;
• crearea unor conflicte cognitive;
• utilizarea studiului de caz;
• realizarea unor proiecte de echipă.

Învățarea îi problematizează pe elevi dacă sunt orientați cognitiv în direcția obținerii succesului școlar:

• Cum trebuie să înceapă rezolvarea unei probleme.
• Cum pot să-și dea seama dacă sunt pe calea cea bună.
• Trecând prin aceste două etape la elevi nu vor mai exista situații să abandoneze sarcina pentru un simplu motiv – că nu știe ce trebuie să facă.

Doar în acest caz evaluarea trebuie să fie centrată prioritar pe progresul elevilor:

• Evaluarea să fie centrată mai mult pe progresul elevilor
• Centrarea pe recunoașterea efortului pe care l-a depus pentru îmbunătățirea propriilor performanțe, și nu doar pe constatarea cunoștințelor

Parteneriatul dintre profesorul de matematică și elev în cadrul orelor rezidă din importanta mentinerii unui orar: activitatea de evaluare zilnică, anuală și cea națională a elevului trebuie să vizeze atât progresul școlar cât și pregătirea pentru examenele naționale. Iată de ce considerăm că profesorul în cadrul orelor trebuie să:

• proiecteze teste de tipul celor propuse la examenele anterioare de Bacalaureat la matematică;
• proiecteze teste cuprinzând tipuri variate de itemi;
• asigure pregătirea cognitivă și afectivă a elevilor pentru susținerea unui examen;
• aplice sistematic pe parcursul anului școlar tipuri de teste menționate anterior;
• analizeze sistematic rezultatele obținute;
• folosească teste de autoevaluare ca modalitate de conștientizare a elevului asupra progreselor sale școlare.

Scopul țintă pe care mi l-am propus este Diseminarea bunelor  practici din cadrul L. T. „G. Coșbuc” prin trecerea în revistă a 10 măsuri întrerprinse de către profesorii și staff-ul administrativ  pentru pregătirea elevilor la orele de matematică în vederea susținirii examenului de BACALAUREAT care s-au realizat pe parcursul ultimilor trei ani:

1. S-au stabilit responsabilitățile fiecărui profesor și diriginte responsabil de clasa a XII-a, pentru pregătirea elevilor (la orele de matematică) în vederea susținerii examenului de Bacalaureat.
2. S-a realizat controlul tematic în clasa a X-a: “Adaptarea elevilor în treapta de liceu”. Sfârșitul controlului s-a soldat cu o probă de evaluare de profil.
3. S-a proiectat și realizat o serie de microconsilii și întruniri ale profesorilor din clasele absolvente  pentru a discuta rezultatele obținute de elevi la testele  inițiale.
4. Profesorii din clasele liceale împreună cu staff-ul administrativ au inițiat și au participat la ședințele lunare cu părinții elevilor absolvenți; în cadrul acestor întruniri s-a discutat treapta succesului înregistrat de către absolvenți sau lacunele depistate și motivul insuccesului (dacă era cazul).
5. S-au proiectat și realizat probe de evaluare lunare  realizate în condiții similare examenului de BAC (cl. a X-a -45 min, cl. a XI-a – 90 min, cl. a XII-a – 180 min  în luna martie respectând planul cadru). Prin urmare, fiecare probă de evaluare a fost urmată de o analiză cantitativă și calitativă meticuloasă.
6. S-au organizat probe de evaluare trimestriale la sfârșitul lunilor: noiembrie și aprilie. Scopul acestor lucrări a servit determinarea lacunelor existente la elevi în asimilarea materiei școlare din cadrul orelor de matematică.
7. În luna septembrie s-a adus la cunoștința elevilor absolvenți programa de BAC pentru susținerea examenului de absolvire.
8. S-au organizat ședințe cu părinții elevilor absolvenți în lunile octombrie/ianuarie/aprilie, cu următoarea tematică: “Informarea părinților privind rezultatele obținute de elevi: progresul sau regresul, evoluția acestora în pregătirea elevilor la disciplinele pentru susținerea examenului de BACALAUREAT”.
9. S-a elaborat un grafic de pregătire suplimentară (cîte două întâlniri lunare – I semestru, săptămânal în semestrul II).
10. În cadrul orelor au fost rezolvate subiectele propuse de către Agenția Naținală  pentru Curriculum și Evaluare examenelor de BAC la matematică începând cu anul 2010.