Clasa X. Biologie/chimie Activitate extracurriculară. Oaspeții lui Prier


Scenariul activității extracurriculare
Oaspeții lui Prier
BOGDAN După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.

Sub cerdac, pe lăuruscă,
Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.

Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice…( Primăvara de George Coşbuc, fragment)

 Secvență video ,,Revenirea păsărilor din țările calde“

ILONA Dintr-alte ţări, de soare pline,
Pe unde-aţi fost şi voi străine,
Veniţi, dragi păsări, înapoi
Veniţi cu bine!
De frunze şi de cântec goi,
Plâng codrii cei lipsiţi de voi.

În zarea cea de veci albastră
Nu v-a prins dragostea sihastră
De ceea ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor
De ţara voastră?
N-aţi plâns văzând cum trece-n zbor
Spre miazănoapte nor de nor?

Voi aţi cântat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, când v-aţi adus
De noi aminte!
Străinilor voi nu le-aţi spus
Că doine ca a noastre nu-s?

Şi-acum veniţi cu drag în ţară!
Voi revedeţi câmpia iară,
Şi cuiburile voastre-n crâng!
Aş vrea la suflet să vă strâng,
Să râd de fericit, să plâng!

Cu voi vin florile-n câmpie
Şi nopţile cu poezie
Şi vânturi line, calde ploi
Şi veselie.
Voi toate le luaţi cu voi
Şi iar le-aduceţi înapoi! (Vestitorii primăverii de George Coşbuc)

PREZENTATOR 1: La fiecare început de Prier, se sărbatorește Ziua internaționala a păsărilor, care marchează reîntoarcerea acestora din zonele unde au iernat, fenomen urmărit îndeosebi de specialiști și iubitorii de natură și păsări.
Această zi este, anual, marcată în cadrul programului UNESCO “Omul şi bisofera”, neîntâmplator fiind celebrată în Aprilie. La 1 aprilie 1906 a fost semnată Convenţia Internaţională pentru Protecţia Păsărilor, unul din primele documente ecologice.
Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, cât şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, are, invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.
PREZENTATOR 2: În termenii actuali ai protecției naturii, a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiție: reducerea și eliminarea poluării apei, solului și aerului, diminuarea cantității de pesticide utilizate în agricultură și silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlăștini, pajiști) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acțiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).
PREZENTATOR 1: Se cunoaște faptul că unele specii de păsări care în trecut erau dependente de un anumit tip de habitat au dispărut, iar altele au încercat sa se adapteze la medii noi de viață profund modificate sau la unele nou create de om. Pe de altă parte, oamenii au posibilitatea de a ajuta păsările asigurandu-le condiții de cuibărit și de hrănire, iar acest lucru se poate face oriunde, atât în rezervații naturale, cât și în grădini sau în parcuri.
PREZENTATOR 2: Brâncuși spunea: „Spre imensitatea văzduhului – aceasta este Pasărea mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…”
PREZENTATOR 1: De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru cântăreţi, pictori, scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor.
PREZENTATOR 2: Conform unui articol publicat pe www.green-report.ro Wei Shyy, şeful Departamentului de Inginerie Aerospaţială şi autorul lucrării “The Aerodinamics of Low Reynolds Number Flyers” declara: “Păsările, cu siguranţă, au nişte proprietăţi mecanice variate pe care noi, încă, nu le-am incorporat în inginerie. Nu numai că sunt mai uşoare, dar au mult mai multe structuri adaptive şi capabilităţi de integrare a aerodinamicii în formele aripilor şi a corpului, care se schimbă mereu. Păsările au capabilităţi incredibile de a rămâne intacte prin vânt, ploi şi ninsori.”
 Cântec – Cântă Cucul…
PREZENTATOR 1: Avifauna Republicii Moldova include 341 specii de păsări, dintre care 312 specii cu prezență certă, 19 specii cu prezență incertă și 10 specii cu prezență dubioasă. Mai multe păsări sînt pe plavii şi pe lacuri; suprafeţele de cîmpie ocupă o poziţie intermediară. Nu puţine păsări se întîlnesc în oraşe şi sate.
PREZENTATOR 2: În componenţa faunei ornitologice sînt multe elemente carpatine. În Moldova din România a venit şi s-a stabilit ciocănitoarea, iar de pe Peninsula Balcanică – turturica. Multe păsări mari – vulturul pleşuv sur, vulturul negru – se întîlnesc acum foarte rar în Moldova şi ele trebuie păzite cu mare grijă. Deşi stepele sînt desţelenite, pe teritoriile deschise în trecut, mai puteau fi întîlnite …
CATEA Chiar acum din crâng venii
– Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.

Vrei programă, lămurit?
Stai puţin să caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte ţări venit
Va cânta din flaut.

Cântăreaţa dulce-n grai,
Cea numită „perla
Cântăreţilor din mai”
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.

Va-ntona apoi un psalt
„Imnul veseliei”
Corul dintr-u fag înalt.
Vor cânta-n sopran şi-n alt
Graurii câmpiei

Turturelele-n tenor,
Şi-alte voci măiestre,
Toate după glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,

Voci de gaiţe cari fac
Să scoboare ploaia,
Şi-ntr-o scoarţă de copac
O să bată tica-tac
Tactul gheunoaia.

Iar naţionale-apoi,
Cobze şi-alte hanguri,
Glas de fluier şi cimpoi
Pitpalaci şi cintezoi
Şi-un taraf de granguri.

Se vor pune-apoi pe joc
Până chiar şi surzii,
Când vor prinde dintr-un loc
Să ne cânte hori cu foc
Din tilincă sturzii.

Vom cânta şi noi ce-om şti,
Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini,
Că e dus departe.

Cine-i contra, să-l vedem,
Ca să-l ştie toţii!
De-aveţi chef, tovarăşi, blem –
Ura-n cer! Cu toţii-avem,
Mergem dar cu toţii! (Concertul primăverii de George coșbuc)

PREZENTATOR 1: Dintre cele 75 de specii de păsări, descoperite în păduri, cele mai răspîndite sînt: ciocîrlia, gaiţa, mierla sură (gulerată) şi brebenacul, uliul-eretele şi uliul-găinilor. O pasăre foarte folositoare e cucuveua, care stârpeşte rozătoarele ce dăunează pădurilor şi suprafeţelor de teren agricol: şoarecii, inclusiv şi acei de cîmp, şobolanii-de-apă; o cucuvea poate nimici într-o zi 3-4 şoareci. Bufniţa este o pasăre sedentară − cea mai mare reprezentantă a bufniţelor din Moldova. Această pasăre cu un penaj foarte frumos este numită „regina nopţilor”. Cînd se lasă întunericul bufniţa merge la vînătoarea de rozătoare dăunătoare, de potîrnichi, poate chiar să atace un guzgan de mosc.
Ce mai chiu şi chef prin ramuri
Se-ncinsese atunci!
Numai fraţi, şi veri, şi neamuri
De-ar fi fost umpleau o ţară!
Dar aşa, că s-adunară
Şi străini din lunci!

De mă-ntrebi, eu nu ştiu bine,
Alţii poate ştiu –
Ce să-ntrebi calici ca mine!
Ştiu că lumea dintr-o dată,
S-a trezit că-i adunată
Şi c-o duce-n chiu.

Că-ntr-o zi, purtând în mână
Un colac ş-un băţ,
Prepeliţa cea bătrână
S-a pornit şi-n deal şi-n vale,
Şi chema-ntâlnind pe cale
Lumea la ospăţ.

– „Ce-i tu, soro?” – „Ce să fie?
Nuntă mare-n crâng!
N-ai văzut tu veselie
De când eşti şi porţi un nume.
Şi-am plecat trimisă în lume,
Oaspeţii să-i strâng.”

– „Dar pe mire cum îl cheamă,
Cine-i el şi-al cui?”
– „N-auzişi de sturz, bag samă!
Până şi-mpăratul ştie.”
– „Şi-i bogat?” – „Ce-i pe câmpie,
Tot ce vezi, i-al lui!

Iar mireasa! Din cosiţă
Numai flori îi cad.
Mierla e. Şi e pestriţă,
Şi gătită ca o cruce:
Cizme galbene şi-aduce
Tot din Ţarigrad.”

– „Ei, atunci să ştii, vecino,
C-am să viu şi eu.”
– „Păi, de bună seamă, vino!”
Tot aşa, cu voie bună,
Prepeliţa-n sârg adună
Pe nuntaşi mereu.

Şi s-a strâns din zare naltă
Neamul înaripat,
Şi din crâng, şi de la baltă,
Şi din şesuri, de prin grâne;
Ba şi vrăbii mai bătrâne,
Musafiri din sat.

Până-n noapte tot veniră
Şi prin crengi au mas.
Iar în zori se răscoliră,
Şi-n gorun aveau altarul –
Ia închinaţi-mi cu paharul,
Să-mi mai vie glas.

Mă-ntrebaţi de nun? Ei, nunul,
Soare-ntr-adevăr:
Dumnealui, mă rog, păunul!
Nună mare – a fost gaiţa,
Stete acasă păuniţa,
Că-i murise-un văr.

– „Pop-aveau?” Tu, maică sfântă!
Stai să mai vorbeşti?
Ştii pe ciocârlan cum cântă?
Dumnezeu să-i ţie firea!
A-nvăţat trei veri Psaltirea
La vlădici sârbeşti.

Druşte aveau o coţofană
Şi-un cârstei bălţat.
Pitpalacul, nene, n strană!
Iar cădelniţa de aur
O ţinea jupânul graur
Dascălu-nvăţat.

Dar să vezi! La socru mare
Zgomote din zori:
Piţigoiul într-una sare,
Steag pe casă şoimul suie.
Gheunoaia bate cuie
Ca s-anine flori.

Iar prin cuhnii sfat şi vorbă,
Asta s-o vedeţi!
Prepeliţa face ciorbă,
Presurile fac friptură,
Vin sticleţii şi le-o fură,
Dracii de sticleţi!

Şoimii repezi scot în gheare
Carnea din căldări,
Corbul cel cu ciocul tare
Dumicată-n blide-o lasă,
Cintiţoii duc la masă
Rândul de mâncări.

Şi, cu şorţ de jupâneasă,
Rândunele vin
Şi deretică prin casă,
Iar pe mese-aştern prosoape
Şi dau laviţele-aproape,
Cane-aduc cu vin.

Dar te miri tu, prin pahare
Cine le turna?
Cucul sur, că-i meşter mare
La urat şi-nchinăciune,
E proroc şi-ţi ştie spune
Tot ce-o fi şi-o da.

Cântă-n cobză-acum buhaiul
Cel cu gâtul strâmb,
Mierla şuieră cu naiul,
Cu cimpoiul cântă cioara,
Pitulicea cu vioara,
Bufniţa c-o drâmbă.

Codobaturi iuţi ca focul,
Tot bătând din cozi,
Măturară-n clipă locul
Şi făcur-o bătătură,
Şi ce horă mai făcură
Ca la voievozi!

Jucau sârba porumbeii,
Că e jocul lor,
Şi-au luat la joc cârsteii
Pe-o răţuşcă vai de mine! –
Graurul juca pe vine,
Barza-ntr-un picior.

Numai cioara cu cimpoiul,
Tot izbind cu el,
Se bătea cu piţigoiul,
Iar sitarul dup-o uşă
Se certa c-o găinuşă
Pentr-un gândăcel.

Vin de-ar fi, că cearta vine,
Astfel cum s-o zici?
Să te superi tu, creştine,
Pentru dinţii scoşi din gură?
Pentr-un ghiont şi-o îmbrâncitură
Cheful să ţi-l strici?

Şi ţipau de-a valma-n ramuri,
Miile de guri!
N-alegeai, străini şi neamuri,
Şi pe plac cânta tot insul –
Clocotea de chiu cuprinsul
Veselei păduri.

– „Tu erai?” Mă-ntrebi ca prostul!
Vorba din bătrâni:
Eu la chef ca-n marte postul.
Vinu-l beam din coji de-alună
Şi-azvârleam, de voie-bună,
Cu căciula-n câni.

Ba, şi-n ciur le-adusei apa,
Ca să fiu în rost,
Lemne le-am tăiat cu sapa –
Şi, sărind pe-o buturugă,
Am venit la voi în fugă,
Să vă spun ce-a fost! (Nuntă în codru de George Coşbuc)
 Dans popular – clasa a 9-a

PREZENTATOR 1: Lumea păsărilor e mai bogată în luncile rîurilor. Pe plaviile de pe cursul inferior al Nistrului şi Prutului îşi fac cuib circa 80 de specii de păsări migratoare − gîsca cenuşie, diverse găinuşe-de-apă, lişiţa, raţa-cu-frigare, raţa pestriţă, raţa roşie, lopătarul, raţa fluierătoare, bîtlanul, raţa mică, buhaiul de baltă, eretele de stuf. În pădurile din preajma luncilor se întîlneşte vulturul auriu. Din păcate, această pasăre folositoare este extrem de rară: conform ultimelor date, în toată Moldova sînt nu mai mult de zece perechi de vulturi aurii. În trecere migrează prin zona cursului inferior al Prutului păsări de o rară frumuseţe: lebedele – lebăda de iarnă şi lebăda mută, pelicanul — alb-roz şi cel creţ. Lîngă satul Copanca în lunca Nistrului a fost adus fazanul: acum el s-a înmulţit şi a ajuns în sus pe Nistru pînă la Rîbniţa.

PREZENTATOR 2: Vasile Alexandri scria:
Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al ţării mele,
Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele!
Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor,
Şi Siretul te închide cu-al său braţ dismierdător.

Umbra ta, răcoritoare, adormindă, parfumată,
Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată.
Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriţi,
Ea la sânul ei atrage călătorii fericiţi.

Şi-i încântă, şi-i îmbată, şi-i aduce la uitare
Prin o magică plăcere de parfum şi de cântare,
Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai,
Tot şopteşte de iubire în frumoasa luna mai!

PREZENTATOR 1: Oare chiar să fi fost așa pe meleagurile noastre???
PREZENTATOR 1: A fost,…a fost cândva meleag Mioritic.

 Раскажите птицы – cântă Alexandra Melentii

În scenă vin doi elevi în halate albe (Pe masă se află un glob pământesc cu stichere ce indică cele mai poluate zone geografice.)
Medicul 1: Starea pacientului e gravă. Un buchet întreg de boli. Din cavitatea bucală vine un miros nesănătos.
Medicul 2: Are frisoane, grețuri… În lichidele organismului s-a depistat toxine. Nu reușim să atenuăm un simptom, că apare altul. Să fi fost un pacient obișnuit, de mult dădea ortul popei.
Medicul 1: În acest caz nu este bolnav om. Este bolnav Pământul – casa noastră comună.
Medicul 2: Care este cauza bolii? Încercați să numiți careva factori ce au cauzat boala planetei Pământ. (Răspunsurile spectatorilor)
PREZENTATOR 1: Aveți perfectă dreptate. Citându-l pe Poli Erhil, biolog american, ,,pielea“ planetei Pământ, stratul viu – biosfera e bolnavă de cancer, și nu se cunoaște dacă este tratabil. Mulți specialiști în domeniu susțin că este incurabilă. Ei indică la răspândirea vastă a ,,metastazelor“ – macropete de petrol pe suprafața oceanilor, cadavre de pești în râurile otrăvite, năframă de fum des acoperă orașele.
PREZENTATOR 2: Asemeni unor erupții purulente pe corpul planetei – gunoiștile provoacă durere și desgust.
PREZENTATOR 1: Cicatricele planetei – drumurile asfaltate. Betonul continuu înghite Pământul.
PREZENTATOR 2: În pericol sunt ,,plămânii“ planetei – pădurile tropicale. Dispariția lor este de nivel global ,,chelia planetei“ se observă chiar din cosmos. Apare pericol real de pierdere a plămânilor Terei.
PREZENTATOR 1: Sânt tulburi ,,ochii planetei“ – lacurile, mările, oceanile… Planeta noastră – planeta oceanilor, ¾ din suprafața căreia e ocupată de mări și oceane, este acoperită astăzi cu o trenă de petrol, ce poate duce la moartea vețuitoarelor acvatice în timpul cel mai apropiat.
PREZENTATOR 2: Vă prezentăm focarele ce provoacă boala planetei noastre! Marea Mediterană…. Astăzi nu mai este albastră și imensă, ci reprezintă un rezervor de nămol negru. Oceanografii prezic că această zonă de apă închisă, fără fluxuri și refluxuri, în 20 de ani se poate transforma într-o mare băltoacă moartă!
PREZENTATOR 2: Să fie o predicție reală?
PREZENTATOR 1: Oamenii de știință optimisti cred că problema poate fi ameliorată, iar pesimistii susțin: “Lupta este pierdută!”
PREZENTATOR 2: În pragul infarctului se află Marea Neagră, Marea Azov – deja a suferit un atac de cord masiv. Puncte critice avem în regiunea mărilor ce se varsă în Dunăre și Don, în apele lor întâlnim întregul Sistem Periodic, dar mai cu seamă cantități excesive de mercur.
PREZENTATOR 1: Prințul Ciarlz, moștenitorul tronului englez, a numit Marea Nordului o mare cloacă, afirmînd, până vom avea diagnoza medicilor, pacientul poarte muri.
PREZENTATOR 2: Diagnoza dată de ecologi Mării Baltice ,,Baltica e asemeni unei persoane corpolente, obeză cu dispnee, în permanență drogată. Principalii inamici ai regiunii baltice sunt evacuările urbane și industriale de fosfor și azot, devastate în mările din apropiere ce duc la înflorirea algală, fenomen urmat de moartea inevitabilă a organismelor vii din aceste ape.
PREZENTATOR 1: Poluarea este problema care curge și pe râurile din R. Moldova. Calitatea proastă a apei este unul dintre factorii care afectează direct sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei R. Moldova. Chiar dacă majoritatea râurilor din R. Moldova sunt poluate, problema este abordată doar de către activiştii de mediu, pe când autorităţile preferă să o treacă sub tăcere sau să discute convenţional, cu prilejul zilelor internaţionale de protecţie a mediului.
PREZENTATOR 2: Cu o sută de ani în urmă, unele râuri din interiorul actualei R. Moldova erau navigabile. Astăzi, niciunul nu mai este navigabil. Şi pescuitul, şi scăldatul nu sunt recomandate în râurile mici, în unele cazuri fiind chiar interzise. Râurile mici dispar în fiecare an, cauzând schimbări irecuperabile de mediu.
PREZENTATOR 1: Centrul Naţional de Mediu (CNM) a iniţiat o expediţie pe râul Răut, care are o lungime de 286 km şi care se varsă în Nistru. Participanţii la expediţie şi-au propus să identifice problemele reale ale acestui râu şi impactul lor asupra mediului. S-a stabilit că izvorul râului, situat în Donduşeni, este deja uscat, iar pe un sector de 40 km nu mai izvorăşte apă de trei ani, din cauza secetei şi a schimbărilor climaterice, dar şi din cauza altor probleme.
PREZENTATOR 2: „Cea mai importantă ar fi construcţia lacurilor artificiale pe cursul râului Răut, ceea ce, de fapt, blochează debitul salubru al Răutului, micşorând volumul de apă. O altă problemă descoperită au fost plasele de pescuit, amplasate de-a lungul Răutului. Acestea sunt foarte dese, inclusiv în porţiunea care traversează Orheiul Vechi. ”.
 Apariția microbilor sub melodia cântecului ,,Черный бумер“
PREZENTATOR 1: Voi cine sunteți?
PREZENTATOR 2: De unde veniți?
MICROB 1: Suntem și noi oaspeții lui Prier.
MICROB 2: Odată cu încălzirea vremii și topirea zăpezii începe perioada noastră de înflorire.
MICROB 3: Oamenii sunt adepții noștri fideli, ne ajută cum pot, stochiază în apropierea surselor de apă gunoiul şi deşeurile menajere, iar în localităţile rurale dejecţiile animaliere.
MICROB 1: Și tot ei, oamenii se plâng că apa din majoritatea fântânilor de la noi nu este bună de băut, este bogată în bacterii, microbi, nitriți și nitrați…
MICROB 2: Dar nitratul, el ce face, el în primul rând mănâncă globulele roşii din sânge şi, în consecinţă, consumul permanent, de lungă durată al apei cu concentraţie mare de nitrat duce la cancer şi, în general, la ciroză.
MICROB 3: Întreprinderile vinicole, mai mici sau mai mari, cele de producere a sucurilor sau conservelor, fabricile de cosmetice sau de curăţare a lânii varsă apele uzate direct în r. Bâc, acţiune desigur, ilegală.
MICROB 1: Alţi agenţi economici varsă apele în sistemul centralizat de canalizare, cu toate că parametrii chimici ai acestor ape depăşesc normele admisibile. Deşi, potrivit legii, întreprinderile ar trebui să fie dotate cu un sistem de preepurare, la cele mai multe dintre ele, acesta lipseşte şi cantităţi mari de poluanţi ajung să vă otrăvească.
MICROB 2: În această apă murdară, în care se deversează tot felul de apă de canalizare, se cresc peşti, care ajung, bineînţeles, la voi pe tarabe, la voi în farfurie, la voi în stomac.
MICROB 3: Și voi mai întrebați de unde ne luăm…
MICROB 1: Chiar în această sală avem câțiva prieteni dulci – Zoița ce stă în rândul șapte și a uitat să-și spele mâinile înainte de a mânca chifla la cantină, Nicușor – ce-și șterge mereu nasul cu mâneca de la sacou, Onuț ce merge prin parcul central și rupe vârfurile pueților plantați primăvara trecută, ca nu cumva aceștea, să genereze o nouă porție de oxigen, Ilinca ce a aruncat hârtia de la bomboane în gazonul verde de pe marginea străzii….
MICROB 2: Dar părinții lor… să vezi ce rai ne-au întins pe malul Răutului… borcane de metal, sticle, plastic, hârtie, sacoșe, fotolii, canapele uzate…. mai ceva ca-n Sânul lui Dumnezeu.
DERETICĂTOAREA: Am auzit bine… hîrtie, gunoi…cine a îndrăznit!!! De mine nu scapă un fir de praf, cu atât mai mult niște nenorociți de microbi, i-a veniți pe teu la mătușica, găsesc ac și pentru cojocul vostru. (microbii fug după culisă)
Mediul ambiant curat nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru existența tuturor vietăților, inclusiv a omului. Sănătatea omului depinde de diverși factori, dar rolul determinant revine stării mediului ambiant. În ziua a 7-a a lui Prier omenirea sărbătorește Ziua Mondială a Sănătăţii, zi ce reprezintă oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Iar la 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, zi în care dorința comună a tuturor este de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. Vă propunem să înveșniciți prezența d-voastră la activitatea de astăzi prin plantarea unui puiet. (Toți merg în ograda școlii pentru a planta pueți)


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *