Apel public privind asigurarea procesului de învățământ pe timp de pandemie


CNTM este îngrijorat de situația tinerilor aflați în sistemul de învățământ pe timp de pandemie, precum și de insuficiența măsurilor centralizate care ar veni să contribuie la îmbunătățirea mecanismelor de predare/învățare la distanță. Având în vedere acestea, CNTM intentionează să înainteze un apel public adresat Guvernului prin care venim cu anumite recomandări ce de urgență se impun, la care invită să se alăture și alte organizații interesate.

Apel public privind asigurarea procesului de învățământ pe timp de pandemie

În contextul stării de urgență, accesul tinerilor la educație este un subiect de importanță majoră și trezește îngrijorări cu privire la capacitatea instituțiilor de învățământ de a răspunde în timp util la criza actuală și de a asigura dreptul egal la educație pentru toți tinerii din R. Moldova.

Prin semnarea și ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile copilului, a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, al Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și prin aprobarea Strategiilor sectoriale în domeniul educației, Republica Moldova se angajează să creeze un sistem de educaţie incluziv și accesibil tuturor, care să ofere o educaţie de calitate și să contribuie în timp la dezvoltarea socio-economică a țării. Cu toate acestea, pe timp de pandemie generată de COVID-19, metodele tradiționale utilizate în sistemul de învățământ limitează accesul tinerilor la educație de calitate.

În acest context, prin intermediul platformei online U-Report Moldova, Consiliul Național al Tineretului din Moldova a efectuat un sondaj în rândul a 5247 de tineri (cu vârsta de până la 24 ani) din toate regiunile țării pentru a identifica obstacolele cu care aceștia se confruntă în procesul de învățare. Astfel, am constatat că în perioada stării de urgență, accesul tinerilor la educație de calitate este limitat, atât din cauza lipsei tehnologiilor informaționale și a conexiunii la internet, în special în rândul elevilor și studenților din categoria social vulnerabili, cât și din cauza capacității reduse a cadrelor didactice de a utiliza instrumentele digitale în scopuri educaționale.

Pentru justificarea celor menționate venim cu descrierea problemei și setul de măsuri pentru soluționarea acesteia.

Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență (17 martie – 15 mai 2020)

Problema: În perioada stării de urgență, accesul tinerilor la educație de calitate este limitat.

Cauza 1: Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență este limitat de lipsa tehnologiilor și/sau a internetului în rândul tinerilor, în special în rândul celor din categoria social-vulnerabili.

Potrivit sondajului „U-Report”, efectuat la sfârșitul lui martie, 2020, la care au participat 5247 de tineri din toate regiunile țării, 45% din cei intervievați au menționat că cunosc elevi care nu au acces la tehnologie și/sau internet și nu pot practica lecțiile online. Conform Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în 2018, nivelul de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă era de 17,5%, cu circa 623,135 abonați (în creștere cu doar 1 p.p. față de 2017). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil este de 83%. Totodată, există indicatori care sugerează o inegalitate înaltă în accesibilitatea și utilizarea tehnologiilor. Potrivit BNS, în 2018, înzestrarea gospodăriilor cu calculatoare era de 62% în mediul urban și 42% în mediul rural. Totodată, existența unui calculator într-o familie unde sunt 2 sau mai mulți elevi de asemenea poate fi considerată o barieră din moment ce un calculator nu poate fi utilizat concomitent de 2 persoane cu obiective paralele de învățare online. Mai mult, de acces la Internet fix în bandă largă dispuneau 48,7% de gospodării, dintre care 61% erau din mediul urban şi doar 39% – din mediul rural. Astfel, există o discrepanță substanțială între accesul în localitățile urbane și în cele rurale. Aproape 22% dintre localităţile rurale nu au încă acces în bandă largă la puncte fixe. În unele localităţi, profitabilitatea investiţiei în infrastructura de bandă largă este scăzută și cauzată de numărul redus de gospodării din zona rurală, precum și de gradul de dispersare al acestora. Prin urmare, tinerii din aceste localități nu dispun de acces la educația digitală, fie din cauza costului ridicat al serviciului, fie din cauza lipsei infrastructurii. În acest context, tinerii din zonele rurale, și mai ales cei din familiile social-vulnerabile, riscă să fie excluși din procesul educațional.

Cauza 2: Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență este limitat de capacitatea redusă a cadrelor didactice de a utiliza instrumentele digitale.

Potrivit sondajului U-Report „Educație de la distanță” menționat, doar 48% din respondenți beneficiază de conferințe online cu profesorii în perioada de carantină. Ceilalți tineri chestionați studiază de sine stătător, în baza materialelor transmise de către profesori. De altfel, acest model de învățare generează nemulțumiri în rândul a 38% din tineri, în contextul în care volumul temelor de acasă devine exagerat de mare. Mai mult, chiar dacă profesorii depun toate eforturile necesare ca să asigure continuarea procesului de învățare, cca 19 % din tinerii chestionați sunt de părere că capacitatea limitată a profesorilor de a utiliza instrumentele digitale influențează semnificativ calitatea orelor în mediul online.

Efect 1: Tinerii din zonele rurale, în special cei din familiile social-vulnerabile, riscă să fie excluși din procesul educațional pe perioada carantinei.
Potrivit BNS, tinerii cu vârsta cuprinsă între 6-19 ani constituie 531,000. Dintre aceștia, 64% se află în mediul rural. Accesul limitat la tehnologie și internet în localitățile rurale, mai ales pe perioada carantinei, este un obstacol important în asigurarea educației pentru toți tinerii. Mai mult, cei mai afectați sunt tinerii din familiile social-vulnerabile, care suferă atât din cauza lipsei tehnologiei, cât și din lipsa unui mediu propice pentru dezvoltare. Întreruperea procesului de învățare poate genera consecințe pe termen lung în rândul tinerilor, afectând setul de cunoștințe pe care aceștia îl capătă și deciziile acestora pe termen lung. Potrivit unui studiu efectuat în 2016 de către Jordan A. Carlsson, 10 zile suplimentare de școlarizare cresc semnificativ rezultatele la testele de evaluare ale studenților. În același timp, o întrerupere de 60 de zile al procesului educațional reduce șansa de reușită a acestora. Astfel, în lipsa instrumentelor digitale, accesul la educație este îngrădit pentru o parte din tinerii din zonele rurale, ceea ce reduce șansele de reușită a tinerilor pe termen lung și îi predispune la comportamente deviante.

Efect 2: Chiar și în rândul tinerilor care au acces la tehnologie, rezultatele la învățătură riscă să scadă.
Calitatea educației și mai ales șansele de reușită ale absolvenților sunt afectate de pregătirea slabă a profesorilor în lucrul cu instrumentele digitale. Perioada lungă de adaptare la noul mediu și lipsa unui sistem online de evaluare în sistemul educațional, îngreunează procesul de învățare pentru studenți. De altfel, în pofida reformelor sectorului de învățământ implementate de la independență, se înregistrează o scădere continuă a ratelor de trecere cu succes a examenelor de absolvire a gimnaziului. Peste jumătate din numărul de elevi sunt doar parțial competenți la lectură, matematică sau știință și se află cu mult în urma colegilor lor din țările vecine. Lipsa unor măsuri urgente pentru remedierea situației poate genera o diminuarea și mai importantă în rezultatele tinerilor la învățătura și poate afecta parcursul educațional și profesional al absolvenților.

În aceeași ordine de idei, date fiind condițiile limitate de incluziune și reciprocitate a interacțiunii umane, cadrele didactice deja raportează gradul scăzut de interacțiune și receptivitate a unor elevi în procesul de învățare la distanță. Astfel, efortul depus de către pedagogi, pe de o parte, sunt duble, în timp ce și capacitatea elevilor de implicare scade.

Astfel, grupul de advocacy ”Tineret” vine cu o serie de recomandări pentru a spori accesul egal și nediscriminatoriu al tinerilor din R. Moldova la educație.

Recomandări:

Asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi tinerii, mai ales în perioada de criză, reclamă conjugarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în acest proces: autorităţi la nivel central și local, agenți economici, școală, părinţi, copii, societate civilă. În baza celor expuse mai sus, soluția noastră constă în:

  1. Urgentarea procesului de determinare a modalității de desfășurare a examenelor de absolvire a ciclului gimnazial și BAC-ului (examinând și varianta online de examinare) având la bază un plan strategic de acțiuni elaborat și consultat cu actorii interesați.
  2. Asigurarea de către MECC cu calculatoare/tablete (cu titlu de împrumut sau donație) și acces la internet a fiecărui elev din zonele rurale/urbane, care face parte din categoriile social-vulnerabile, or care sunt din familie cu 2 și mai mulți copii care nu dispun de astfel de utilități. Referință: exemplul din Estonia.
  3. Subvenționarea serviciilor de acces la Internet și asigurarea accesului gratuit la rețelele de internet pentru elevii ce au nevoie de acesta în perioada de carantină (exemplu servind solidarizarea companiei Orange Moldova cu profesorii).
  4. Abilitarea cadrelor didactice în procesul digital de predare prin furnizarea instruirilor de tip Training for Trainers pentru ca profesorii sa fie instruiti corect cum sa utilizeze eficient platformele de educație online.
  5. Utilizarea unei platforme/instrumente unice de învățare, precum Google Classroom (care este gratuită). Uniformizarea platformei/platformelor folosite pentru învățare la distanță va crea un confort al procesului de învățare, atât pentru cadrele didactice – cât și pentru elevi.
  6. Elaborarea unei platforme naționale cu conținuturi educaționale digitale ce va putea fi utilizată în situații similare și nu doar.
  7. Asigurarea accesibilității procesului educațional adaptat la necesitățile copiilor și tinerilor cu dizabilități mentale și de vedere, utilizând material educațional însoțit de limbajul mimico-gestual și ușor de citit, precum și dezvoltarea modulelor de instruire online inclusiv pentru minoritățile lingvistice (în limba rusă ș.a.).
  8. Elaborarea unui mecanism echitabil prin care toți elevii și studenții vor fi trecuți/promovați în următorul an de studii, precum și dezvoltarea unui mecanism de promovare și susținere a examenelor de absolvire prin care elevii și studenții să nu fie respinși sau amânați.

Nimeni nu trebuie să fie respins sau lăsat în urmă!

De altfel, adaptarea sistemului educațional la mediul digital și asigurarea accesului pentru toți tinerii la acest sistem reprezintă o oportunitate importantă de a palia alte probleme pe viitor, precum lipsa cadrelor în zonele rurale și uniformizarea accesului la educație de calitate. În acest sens, Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității și Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prevede implementarea garanțiilor de accesibilitate pentru a elimina obstacolele și barierele legate de facilitățile și serviciile publice, cum ar fi transportul, informațiile și comunicațiile.

Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) este o structura asociativă a 51 de organizații de tineret ce are misiunea de a promova interesele tinerilor din Moldova.

În speranța unei colaborări efective, vă asigurăm de toată considerația noastră. Pentru orice întrebări sau detalii, ne puteți contacta la numărul de telefon 061153827, sau la adresa de e-mail: ana-maria.beldiga@cntm.md sau cntm.corespondenta@gmail.com.

Cu respect,
Consiliului Național al Tineretului din Moldova

Surse:
1. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
2. https://moldova.ureport.in/opinion/1643/
3. Raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației” (ANRCETI), Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: 2018, https://www.anrceti.md/files/filefield/2018_Rap_Evol_Piata_26042019.pdf
4. „Evoluția pieței de comunicații electronice în anul 2017”, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.


9 Replies to “Apel public privind asigurarea procesului de învățământ pe timp de pandemie”

  1. Меня всё устраивает по поводу онлайн уроков, И интернет у меня есть всё время

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *